Depresia

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că moartea spiritului nostru și lipsa dorinței noastre de a continua să ne ducem destinul până la capăt, este să nu cedăm niciodată încercărilor date de către viață.

Depresia, în viziunea mea, fiind boala care omoară oamenii fără o deteriorare vizibilă a organismului, depresia fiind una din cele mai “perverse” bolii cunoscute ale omenirii.

Iubirea, încrederea și speranța sunt cele trei trăiri omenești care vor ține această boală înșelătoare la distanță.

Ce este depresia?

Depresia (tulburarea depresivă majoră) este o boală medicală frecventă și gravă care afectează negativ modul în care te simți, modul în care gândești și modul în care acționezi. Din fericire, este și tratabil. Depresia provoacă sentimente de tristețe și/sau o pierdere a interesului față de activitățile pe care cândva le făceai cu plăcere. Poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice și poate scădea capacitatea dumneavoastră de a funcționa la serviciu și acasă.

Simptomele depresiei

Acestea pot varia de la ușoare la severe și pot include:

  • Te simți trist sau ai o dispoziție deprimată?
  • Pierderea interesului sau a plăcerii față de activitățile odată preferate.
  • Modificări ale apetitului (scăderea sau creșterea în greutate, fără prezența unei diete).
  • Probleme cu somnul (dormi prea mult sau prea puțin).
  • Pierderea energiei sau oboseală crescută.
  • Creșterea activității fizice fără scop (de exemplu, incapacitatea de a sta nemișcat, ritmul, strângerea mâinii) sau vorbirea încetinită (aceste acțiuni trebuie să fie suficient de severe pentru a fi observate de alții).
  • A te simți lipsit de valoare sau vinovat.
  • Dificultatea de a gândi, de a te concentra sau de a lua decizii.
  • Gânduri de moarte sau sinucidere.

Simptomele trebuie să dureze cel puțin două săptămâni și trebuie să reprezinte o schimbare a nivelului anterior de funcționare pentru un diagnostic de depresie.

De asemenea, afecțiunile medicale (de exemplu, probleme cu tiroida, o tumoare pe creier sau deficiență de vitamine) pot imita simptomele depresiei, așa că este important să excludem cauzele medicale de altă natură.

Depresia afectează aproximativ unul din 15 adulți (6,7%) într-un anumit an, și una din șase persoane (16,6%) va experimenta depresia la un moment dat în viață.

Depresia poate apărea oricând, dar, în medie, apare mai întâi la sfârșitul adolescenței până la 30 de ani.

Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să sufere de depresie. Unele studii arată că o treime dintre femei vor experimenta un episod depresiv major în timpul vieții. Există un grad ridicat de transmitere ereditară (aproximativ 40%) atunci când rudele de gradul I (părinți/copii/frați) au depresie.

Depresia este diferită de tristețe, durere sau doliu

Moartea unei persoane dragi, pierderea unui loc de muncă sau sfârșitul unei relații sunt experiențe dificile de îndurat pentru o persoană.

Este normal ca sentimentele de tristete sau durere sa se dezvolte ca raspuns la astfel de situatii. Cei care se confruntă adesea cu pierderi s-ar putea descrie ca fiind „depresivi”.

Dar a fi trist nu este același lucru cu a avea depresie.

Procesul de doliu este natural și unic pentru fiecare individ și împărtășește unele dintre aceleași trăsături ale depresiei. Atât durerea, cât și depresia pot implica tristețe intensă și retragere de la activitățile obișnuite.

Ele sunt, de asemenea, diferite în moduri importante:

În durere, sentimentele dureroase apar în valuri, adesea amestecate cu amintiri pozitive ale defunctului.

În depresia majoră, starea de spirit și/sau interesul (plăcerea) sunt scăzute timp mai îndelungat de două săptămâni.

În durere, stima de sine este de obicei menținută. În depresia majoră, sentimentele de inutilitate și auto-ura sunt frecvente.

În durere, gândurile despre moarte pot apărea atunci când te gândești sau apare ideția de „a te alătura” persoanei iubite decedate. În depresia majoră, gândurile sunt concentrate pe încheierea vieții cuiva din cauza sentimentului de lipsă de valoare sau de nemerit de a trăi sau de a nu putea face față durerii depresiei.

Durerea și depresia pot coexista. Pentru unii oameni, moartea unei persoane dragi, pierderea unui loc de muncă sau victima unui atac fizic sau a unui dezastru major poate duce la depresie.

Când durerea și depresia apar concomitent, durerea este mai severă și durează mai mult decât durerea fără depresie.

Distingerea între durere și depresie este importantă și poate ajuta oamenii să obțină ajutorul, sprijinul sau tratamentul de care au nevoie.

Factori de risc pentru depresie

Depresia poate afecta pe oricine, chiar și pe o persoană care pare să trăiască în circumstanțe relativ ideale.

Mai mulți factori pot juca un rol în depresie:

  1. Biochimie: diferențele dintre anumite substanțe chimice din creier pot contribui la simptomele depresiei.
  2. Genetică: depresia poate apărea în familii. De exemplu, dacă un geamăn identic suferă de depresie, celălalt are o șansă de 70% să aibă boala cândva în viață.
  3. Personalitate: Persoanele cu stima de sine scăzută, care sunt ușor copleșiți de stres sau care sunt în general pesimiste, par a fi mai predispuse sa experimenteze depresie.
  4. Factori de mediu: expunerea continuă la violență, neglijare, abuz sau sărăcie poate face unii oameni mai vulnerabili la depresie.

Cum este tratată depresia?

Depresia este printre cele mai tratabile dintre tulburările mintale. Între 80% și 90% la sută dintre persoanele cu depresie răspund în cele din urmă bine la tratament. Aproape toți pacienții obțin o oarecare ameliorare din simptomele lor.

Înainte de un diagnostic sau de un tratament, un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să efectueze o evaluare de diagnostic amănunțită, inclusiv un interviu și o examinare fizică.

În unele cazuri, se poate face un test de sânge pentru a se asigura că depresia nu se datorează unei afecțiuni precum o problemă cu tiroida sau o deficiență de vitamine (inversarea cauzei medicale ar atenua simptomele asemănătoare depresiei).

Evaluarea va identifica simptomele specifice și va explora istoricul medical și familial, precum și factorii culturali și de mediu, cu scopul de a ajunge la un diagnostic și de a planifica un curs de acțiune.

Medicamentație

Chimia creierului poate contribui la depresia unei persoane și poate lua în considerare tratamentul. Din acest motiv, antidepresivele ar putea fi prescrise pentru a ajuta la modificarea chimiei creierului cuiva. Aceste medicamente nu sunt sedative, „superioare” sau tranchilizante. Nu formează obiceiuri. În general, medicamentele antidepresive nu au niciun efect stimulativ asupra persoanelor care nu se confruntă cu depresie.

Antidepresivele

Aceste medicamente pot produce o oarecare îmbunătățire după primele două săptămâni de utilizare, dar este posibil ca beneficiile complete să nu fie observate timp de două până la trei luni. Dacă un pacient simte o îmbunătățire mică sau deloc după câteva săptămâni, psihiatrul său poate modifica doza de medicament sau poate adăuga sau înlocui un alt antidepresiv. În unele situații, alte medicamente psihotrope pot fi utile. Este important să anunțați medicul dumneavoastră dacă un medicament nu funcționează sau dacă aveți reacții adverse.

De obicei, psihiatrii recomandă pacienților să continue să ia medicamente timp de șase luni sau mai multe după ce simptomele s-au ameliorat. Tratamentul de întreținere pe termen mai lung poate fi sugerat pentru a reduce riscul de episoade viitoare pentru anumite persoane cu risc crescut.

Psihoterapie

Psihoterapia sau „terapia vorbirii” este uneori folosită singură pentru tratamentul depresiei ușoare; pentru depresia moderată până la severă, psihoterapia este adesea folosită împreună cu medicamentele antidepresive.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) s-a dovedit a fi eficientă în tratarea depresiei. TCC este o formă de terapie axată pe rezolvarea problemelor în prezent. TCC ajută o persoană să recunoască gândirea distorsionată/negativă cu scopul de a schimba gândurile și comportamentele pentru a răspunde provocărilor într-un mod mai pozitiv.

Psihoterapia poate implica doar individul, dar poate să includă și pe alții.

De exemplu, terapia de familie sau de cuplu poate ajuta la abordarea problemelor din cadrul acestor relații apropiate. Terapia de grup reunește persoanele cu boli similare într-un mediu de sprijin și poate ajuta participantul să învețe cum să se descurce cu alții în situații similare.

In funcție de severitatea depresiei, tratamentul poate dura câteva săptămâni sau mult mai mult. În multe cazuri, o îmbunătățire semnificativă poate fi realizată în 10 până la 15 ședințe.

Terapia electroconvulsivă (ECT)

Această terapie este un tratament medical care a fost cel mai frecvent rezervat pacienților cu depresie majoră severă care nu au răspuns la alte tratamente. Aceasta implică o scurtă stimulare electrică a creierului în timp ce pacientul este sub anestezie.

Un pacient primește de obicei ECT de două până la trei ori pe săptămână pentru un total de șase până la 12 tratamente.

De obicei, este gestionat de o echipă de profesioniști medicali instruiți, inclusiv un psihiatru, un anestezist și o asistentă medicală.

ECT a fost utilizată încă din anii 1940, iar mulți ani de cercetare au condus la îmbunătățiri majore și la recunoașterea eficacității sale ca un tratament de bază, mai degrabă decât un tratament de „ultimă soluție”.

Autoajutorare și Coping

Există o serie de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a ajuta la reducerea simptomelor depresiei. Pentru mulți oameni, exercițiile fizice regulate ajută la crearea unor sentimente pozitive și îmbunătățesc starea de spirit.

Un somn de calitate suficient în mod regulat, o dietă sănătoasă și evitarea consumului de alcool pot ajuta la reducerea simptomelor depresive.

Depresia este o boală reală și este nevoie de ajutor în majoritatea cazurilor. Cu un diagnostic și tratament adecvat, marea majoritate a persoanelor cu depresie o vor depăși.

Dacă vă confruntați cu simptome de depresie, un prim pas este să vă consultați medicul de familie sau psihiatru.

Vorbiți despre preocupările dvs. și solicitați o evaluare amănunțită. Acesta este un început pentru a vă adresa nevoilor de sănătate mintală.

Psihoterapie

Ce este Psihoterapia?

Psihoterapie numită și terapie prin vorbire, este un tip de tratament pentru sănătatea mintală.

Este adesea folosit fie singur, fie împreună cu medicamente pentru a trata tulburările mintale. În timpul unei sesiuni de psihoterapie, discutați cu un medic sau cu un profesionist autorizat în domeniul sănătății mintale pentru a identifica și schimba gândurile tulburătoare.

Beneficiile Psihoterapiei

Psihoterapia ajută persoanele cu o tulburare mintală să:

  • Înțelegeți comportamentele, emoțiile și ideile care contribuie la boala lor și învățați cum să le modificați, pentru înlăturarea problemelor.
  • Înțelegeți și identificați problemele sau evenimentele de viață, cum ar fi o boală majoră, un deces în familie, o pierdere a unui loc de muncă sau un divorț.
  • Învață tehnici sănătoase de coping(termen introdus de psihologi, care descrie totalitatea eforturilor cognitive și comportamentale ale unui individ, realizate pentru a rezolva o situatie care îl depășește la un moment dat si care reprezintă un factor generator de stres) și abilități de rezolvare a problemelor.

Toate acestea contribuie la boala lor și îi ajută să înțeleagă că sunt capabili de a rezolva sau a îmbunătăți situația cu forțele proprii. Recăpătați un sentiment de control și plăcere în viață.

Tipuri de terapie aplicate în Psihoterapie

 

 

Terapia poate fi administrată într-o varietate de formate, inclusiv:

  • Individual: Această terapie implică doar pacientul și terapeutul.
  • Grup: Doi sau mai mulți pacienți pot participa la terapie în același timp. Pacienții sunt capabili să împărtășească experiențe și să învețe că alții simt la fel și au avut aceleași experiențe.
  • Conjugal/cupluri: Acest tip de terapie îi ajută pe soții și partenerii să înțeleagă de ce persoana iubită are o tulburare mintală, ce pot ajuta schimbările în comunicare și comportamente și ce pot face pentru a face față. Acest tip de terapie poate fi folosit și pentru a ajuta un cuplu care se luptă cu aspecte ale relației lor.
  • Familia: Deoarece familia este o parte cheie a echipei care ajută persoanele cu boli mintale să se îmbunătățească, uneori este util pentru membrii familiei să înțeleagă prin ce trece persoana iubită, cum pot face față ei înșiși și ce pot face pentru a ajuta.

Psihoterapia poate trata următoarele tulburări

Psihoterapia poate trata o gamă largă de tulburări mintale, inclusiv:

  • Depresie.
  • Tulburare bipolară.
  • Anxietate.
  • Anorexie, bulimie și alte tulburări de alimentație.
  • Tulburare de stres posttraumatic (PTSD).
  • Schizofrenie.
  • Dependențe.
  • Tulburări de personalitate.

Psihoterapia te poate ajuta!

 

Înțelegeți comportamentele, emoțiile și ideile care pot fi în spatele bolii dvs. și cum să le schimbați.
Identificați evenimentele din viață, cum ar fi o boală, divorț sau traumă din copilărie, care ar putea fi la baza problemelor dvs.
Recăpătați un sentiment de control și plăcere în viață.
Învață modalități sănătoase de a aborda problemele.
Aflați cum să lucrați cu alții pentru a rezolva conflictele.
Uneori, psihoterapia poate fi un prim tratament eficient pentru tulburările mintale. Dar pentru mulți oameni, o combinație de terapie prin vorbire și medicamente poate funcționa cel mai bine.

Tipuri de Psihoterapie

 

Există mai multe abordări pe care profesioniștii din domeniul sănătății mintale le pot folosi pentru a oferi psihoterapie. După ce vorbește cu tine despre tulburarea ta, terapeutul tău va decide ce abordare să folosești.

Diferite abordări ale terapiei includ:

Terapie psihodinamică

Terapia psihodinamică se bazează pe presupunerea că aveți probleme emoționale din cauza conflictelor nerezolvate, în general inconștiente, care decurg adesea din copilărie. Scopul acestui tip de terapie este ca tu să înțelegi și să gestionezi mai bine aceste sentimente vorbind despre experiențe. Terapia psihodinamică se face pe o perioadă de cel puțin câteva luni, deși poate dura mai mult, chiar ani.

Terapie interpersonală

Terapia interpersonală se concentrează pe comportamentele și interacțiunile pe care le aveți cu familia și prietenii. Scopul acestei terapii este de a vă îmbunătăți abilitățile de comunicare și de a crește stima de sine într-o perioadă scurtă de timp. De obicei durează 3 până la 4 luni și funcționează bine pentru depresia cauzată de doliu, conflicte relaționale, evenimente majore de viață și izolarea socială.

Terapiile psihodinamice și interpersonale vă ajută să rezolvați bolile mintale cauzate de:

Pierdere sau durere.
Conflicte de relație.
Tranziții de rol, cum ar fi a deveni părinte sau îngrijitor.

Terapie cognitiv comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală ajută persoanele cu boli mintale să identifice și să schimbe percepțiile inexacte pe care le pot avea despre ei înșiși și despre lumea din jurul lor. Terapeutul vă ajută să stabiliți noi moduri de gândire, îndreptând atenția atât asupra ipotezelor „greșite”, cât și asupra celor „corecte” pe care le faceți despre voi și despre ceilalți.

Terapia cognitiv-comportamentală este recomandată persoanelor:

 

  • Care gândesc și se comportă în moduri care declanșează și perpetuează bolile mintale.
  • Care suferă de depresie sau tulburări de anxietate ca singur tratament sau, în funcție de severitate, în plus față de tratamentul cu medicamente antidepresive.
  • Care refuză sau nu pot să ia medicamente antidepresive predispun boli mintale care provoacă suferință, dizabilități sau probleme interpersonale.

Terapia comportamentală dialectică

Terapia comportamentală dialectică (DBT) este un tip de terapie cognitiv-comportamentală utilizată pentru pacienții cu risc ridicat și greu de tratat. Termenul „dialectic” provine de la ideea că reunirea a două opuse în terapie – acceptarea și schimbarea, aduc rezultate mai bune decât oricare dintre ele singure. DBT vă ajută să schimbați comportamentele nesănătoase, cum ar fi minciuna și autovătămarea, prin ținerea unor jurnale zilnice, terapie individuală și de grup și coaching telefonic.

DBT a fost conceput inițial pentru a trata persoanele cu comportament suicidar și tulburare de personalitate limită. Dar a fost adaptat pentru alte probleme de sănătate mintală care amenință siguranța, relațiile, munca și bunăstarea emoțională a unei persoane.

DBT cuprinzător se concentrează pe patru moduri de a îmbunătăți abilitățile de viață:

  1. Toleranță la suferință. Să simți emoții intense, cum ar fi furia, fără a reacționa impulsiv sau a folosi auto-rănirea sau consumul de substanțe pentru a atenua suferința.
  2. Reglarea emoțiilor. Recunoașterea, etichetarea și ajustarea emoțiilor.
  3. Sănătate mintală. Devenind mai conștient de tine și de ceilalți și atent la momentul prezent.
  4. Eficacitatea interpersonală. Navigarea conflictelor și interacțiunea asertivă.

Terapie de susținere

Terapeutul tău te învață să înveți să-ți gestionezi singur anxietatea și gândurile inutile. Această abordare vă ajută să vă întăriți stima de sine.

Formele alternative și complementare de terapie pot ajuta, de asemenea. Le puteți folosi în combinație cu psihoterapie.

Terapie asistată de animale. Câinii, caii și alte animale pot ajuta la ameliorarea anxietății, a depresiei și pot aduce confort.
Terapie prin artă și muzică. Acest lucru vă poate permite să vă exprimați și să procesați durerea și alte sentimente.

Sfaturi pentru o psihoterapie eficientă

 

Terapia eficientă depinde de participarea ta activă. Este nevoie de timp, efort și regularitate.

Țineți cont de aceste sfaturi când începeți terapia:

  • Participați la toate întâlnirile programate.
  • Lucrați cu terapeutul pentru a stabili obiective de la început. Revizuiește-le din când în când.
  • Identificați sursele de stres. Încercați să țineți un jurnal și să notați evenimentele stresante și pozitive.
  • Resetați prioritățile. Subliniați comportamentul pozitiv și eficient.
  • Fă-ți timp pentru activități recreative și plăcute.
  • Comunica. Explicați și afirmați-vă nevoile cuiva în care aveți încredere. Scrieți într-un jurnal pentru a vă exprima sentimentele.
  • Concentrați-vă pe rezultate pozitive și găsiți metode pentru reducerea și gestionarea stresului.
  • Fii deschis și sincer. Succesul depinde de disponibilitatea dvs. de a vă împărtăși gândurile, sentimentele și experiențele și de a lua în considerare noi perspective, idei și moduri de a face lucrurile. Dacă sunteți reticent să vorbiți despre anumite probleme din cauza emoțiilor dureroase, a jenei sau a temerilor legate de reacția terapeutului dvs., anunțați-l pe terapeut.
  • Respectați planul dvs. de tratament. Dacă vă simțiți dezamăgiți sau lipsiți de motivație, poate fi tentant să săriți peste ședințele de psihoterapie. Acest lucru vă poate perturba progresul. Încercați să participați la toate sesiunile și să vă gândiți la ceea ce doriți să discutați.
  • Nu vă așteptați la rezultate instantanee. Lucrul la probleme emoționale poate fi dureros și poate necesita muncă grea. Este posibil să aveți nevoie de mai multe sesiuni înainte de a începe să observați îmbunătățiri.
  • Fă-ți temele între sesiuni. Dacă terapeutul vă cere să vă documentați gândurile într-un jurnal sau să faceți alte activități în afara sesiunilor de terapie, continuați. Aceste teme te pot ajuta să aplici ceea ce ai învățat în sesiunile de terapie în viața ta.

Cum să alegi un psihoterapeut

 

Este important să vă placă și să vă simțiți confortabil cu terapeutul dumneavoastră. Mii de psihologi autorizați și alți profesioniști autorizați lucrează în acest domeniu. Luând în considerare intervievarea lor prin telefon, video sau în persoană până când găsiți o potrivire bună. Le puteți găsi cerând referințe familiei și prietenilor dvs. sau căutând pe internet.

Înainte de a alege un terapeut, poate doriți să întrebați:

  • Cât percep ei.
  • Dacă acceptă asigurarea.
  • Orele pentru programări.
  • Ani de experienta.
  • Domenii de expertiza.
  • Abordarea lor de tratament.
    Indiferent dacă oferă sau nu telesănătate (programari virtuale)

La ce să vă așteptați în timpul psihoterapiei

Majoritatea sesiunilor de terapie durează 45-50 de minute. Este o conversație ghidată. Terapeutul tău poate pune multe întrebări, mai ales când începi. Ar putea dori să știe despre istoria și experiențele tale, despre sentimentele și grijile tale.

Cel mai bine este să fiți amândoi de acord cu privire la obiectivele tratamentului dumneavoastră. Terapeutul dvs. poate dori să programeze mai multe sesiuni. Unii terapeuți pot prescrie medicamente dacă este necesar.

Dr. Iliuta Daniel

Suntem un magazin specializat in distributia de echipament  medical de calitate superioara dedicat personalului sanitar.

Categorii

Copyright © 2021 MedSmart & FirmeSrl . All Rights Reserved.

Add to cart