Depresia

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că moartea spiritului nostru și lipsa dorinței noastre de a continua să ne ducem destinul până la capăt, este să nu cedăm niciodată încercărilor date de către viață.

Depresia, în viziunea mea, fiind boala care omoară oamenii fără o deteriorare vizibilă a organismului, depresia fiind una din cele mai “perverse” bolii cunoscute ale omenirii.

Iubirea, încrederea și speranța sunt cele trei trăiri omenești care vor ține această boală înșelătoare la distanță.

Ce este depresia?

Depresia (tulburarea depresivă majoră) este o boală medicală frecventă și gravă care afectează negativ modul în care te simți, modul în care gândești și modul în care acționezi. Din fericire, este și tratabil. Depresia provoacă sentimente de tristețe și/sau o pierdere a interesului față de activitățile pe care cândva le făceai cu plăcere. Poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice și poate scădea capacitatea dumneavoastră de a funcționa la serviciu și acasă.

Simptomele depresiei

Acestea pot varia de la ușoare la severe și pot include:

  • Te simți trist sau ai o dispoziție deprimată?
  • Pierderea interesului sau a plăcerii față de activitățile odată preferate.
  • Modificări ale apetitului (scăderea sau creșterea în greutate, fără prezența unei diete).
  • Probleme cu somnul (dormi prea mult sau prea puțin).
  • Pierderea energiei sau oboseală crescută.
  • Creșterea activității fizice fără scop (de exemplu, incapacitatea de a sta nemișcat, ritmul, strângerea mâinii) sau vorbirea încetinită (aceste acțiuni trebuie să fie suficient de severe pentru a fi observate de alții).
  • A te simți lipsit de valoare sau vinovat.
  • Dificultatea de a gândi, de a te concentra sau de a lua decizii.
  • Gânduri de moarte sau sinucidere.

Simptomele trebuie să dureze cel puțin două săptămâni și trebuie să reprezinte o schimbare a nivelului anterior de funcționare pentru un diagnostic de depresie.

De asemenea, afecțiunile medicale (de exemplu, probleme cu tiroida, o tumoare pe creier sau deficiență de vitamine) pot imita simptomele depresiei, așa că este important să excludem cauzele medicale de altă natură.

Depresia afectează aproximativ unul din 15 adulți (6,7%) într-un anumit an, și una din șase persoane (16,6%) va experimenta depresia la un moment dat în viață.

Depresia poate apărea oricând, dar, în medie, apare mai întâi la sfârșitul adolescenței până la 30 de ani.

Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să sufere de depresie. Unele studii arată că o treime dintre femei vor experimenta un episod depresiv major în timpul vieții. Există un grad ridicat de transmitere ereditară (aproximativ 40%) atunci când rudele de gradul I (părinți/copii/frați) au depresie.

Depresia este diferită de tristețe, durere sau doliu

Moartea unei persoane dragi, pierderea unui loc de muncă sau sfârșitul unei relații sunt experiențe dificile de îndurat pentru o persoană.

Este normal ca sentimentele de tristete sau durere sa se dezvolte ca raspuns la astfel de situatii. Cei care se confruntă adesea cu pierderi s-ar putea descrie ca fiind „depresivi”.

Dar a fi trist nu este același lucru cu a avea depresie.

Procesul de doliu este natural și unic pentru fiecare individ și împărtășește unele dintre aceleași trăsături ale depresiei. Atât durerea, cât și depresia pot implica tristețe intensă și retragere de la activitățile obișnuite.

Ele sunt, de asemenea, diferite în moduri importante:

În durere, sentimentele dureroase apar în valuri, adesea amestecate cu amintiri pozitive ale defunctului.

În depresia majoră, starea de spirit și/sau interesul (plăcerea) sunt scăzute timp mai îndelungat de două săptămâni.

În durere, stima de sine este de obicei menținută. În depresia majoră, sentimentele de inutilitate și auto-ura sunt frecvente.

În durere, gândurile despre moarte pot apărea atunci când te gândești sau apare ideția de „a te alătura” persoanei iubite decedate. În depresia majoră, gândurile sunt concentrate pe încheierea vieții cuiva din cauza sentimentului de lipsă de valoare sau de nemerit de a trăi sau de a nu putea face față durerii depresiei.

Durerea și depresia pot coexista. Pentru unii oameni, moartea unei persoane dragi, pierderea unui loc de muncă sau victima unui atac fizic sau a unui dezastru major poate duce la depresie.

Când durerea și depresia apar concomitent, durerea este mai severă și durează mai mult decât durerea fără depresie.

Distingerea între durere și depresie este importantă și poate ajuta oamenii să obțină ajutorul, sprijinul sau tratamentul de care au nevoie.

Factori de risc pentru depresie

Depresia poate afecta pe oricine, chiar și pe o persoană care pare să trăiască în circumstanțe relativ ideale.

Mai mulți factori pot juca un rol în depresie:

  1. Biochimie: diferențele dintre anumite substanțe chimice din creier pot contribui la simptomele depresiei.
  2. Genetică: depresia poate apărea în familii. De exemplu, dacă un geamăn identic suferă de depresie, celălalt are o șansă de 70% să aibă boala cândva în viață.
  3. Personalitate: Persoanele cu stima de sine scăzută, care sunt ușor copleșiți de stres sau care sunt în general pesimiste, par a fi mai predispuse sa experimenteze depresie.
  4. Factori de mediu: expunerea continuă la violență, neglijare, abuz sau sărăcie poate face unii oameni mai vulnerabili la depresie.

Cum este tratată depresia?

Depresia este printre cele mai tratabile dintre tulburările mintale. Între 80% și 90% la sută dintre persoanele cu depresie răspund în cele din urmă bine la tratament. Aproape toți pacienții obțin o oarecare ameliorare din simptomele lor.

Înainte de un diagnostic sau de un tratament, un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să efectueze o evaluare de diagnostic amănunțită, inclusiv un interviu și o examinare fizică.

În unele cazuri, se poate face un test de sânge pentru a se asigura că depresia nu se datorează unei afecțiuni precum o problemă cu tiroida sau o deficiență de vitamine (inversarea cauzei medicale ar atenua simptomele asemănătoare depresiei).

Evaluarea va identifica simptomele specifice și va explora istoricul medical și familial, precum și factorii culturali și de mediu, cu scopul de a ajunge la un diagnostic și de a planifica un curs de acțiune.

Medicamentație

Chimia creierului poate contribui la depresia unei persoane și poate lua în considerare tratamentul. Din acest motiv, antidepresivele ar putea fi prescrise pentru a ajuta la modificarea chimiei creierului cuiva. Aceste medicamente nu sunt sedative, „superioare” sau tranchilizante. Nu formează obiceiuri. În general, medicamentele antidepresive nu au niciun efect stimulativ asupra persoanelor care nu se confruntă cu depresie.

Antidepresivele

Aceste medicamente pot produce o oarecare îmbunătățire după primele două săptămâni de utilizare, dar este posibil ca beneficiile complete să nu fie observate timp de două până la trei luni. Dacă un pacient simte o îmbunătățire mică sau deloc după câteva săptămâni, psihiatrul său poate modifica doza de medicament sau poate adăuga sau înlocui un alt antidepresiv. În unele situații, alte medicamente psihotrope pot fi utile. Este important să anunțați medicul dumneavoastră dacă un medicament nu funcționează sau dacă aveți reacții adverse.

De obicei, psihiatrii recomandă pacienților să continue să ia medicamente timp de șase luni sau mai multe după ce simptomele s-au ameliorat. Tratamentul de întreținere pe termen mai lung poate fi sugerat pentru a reduce riscul de episoade viitoare pentru anumite persoane cu risc crescut.

Psihoterapie

Psihoterapia sau „terapia vorbirii” este uneori folosită singură pentru tratamentul depresiei ușoare; pentru depresia moderată până la severă, psihoterapia este adesea folosită împreună cu medicamentele antidepresive.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) s-a dovedit a fi eficientă în tratarea depresiei. TCC este o formă de terapie axată pe rezolvarea problemelor în prezent. TCC ajută o persoană să recunoască gândirea distorsionată/negativă cu scopul de a schimba gândurile și comportamentele pentru a răspunde provocărilor într-un mod mai pozitiv.

Psihoterapia poate implica doar individul, dar poate să includă și pe alții.

De exemplu, terapia de familie sau de cuplu poate ajuta la abordarea problemelor din cadrul acestor relații apropiate. Terapia de grup reunește persoanele cu boli similare într-un mediu de sprijin și poate ajuta participantul să învețe cum să se descurce cu alții în situații similare.

In funcție de severitatea depresiei, tratamentul poate dura câteva săptămâni sau mult mai mult. În multe cazuri, o îmbunătățire semnificativă poate fi realizată în 10 până la 15 ședințe.

Terapia electroconvulsivă (ECT)

Această terapie este un tratament medical care a fost cel mai frecvent rezervat pacienților cu depresie majoră severă care nu au răspuns la alte tratamente. Aceasta implică o scurtă stimulare electrică a creierului în timp ce pacientul este sub anestezie.

Un pacient primește de obicei ECT de două până la trei ori pe săptămână pentru un total de șase până la 12 tratamente.

De obicei, este gestionat de o echipă de profesioniști medicali instruiți, inclusiv un psihiatru, un anestezist și o asistentă medicală.

ECT a fost utilizată încă din anii 1940, iar mulți ani de cercetare au condus la îmbunătățiri majore și la recunoașterea eficacității sale ca un tratament de bază, mai degrabă decât un tratament de „ultimă soluție”.

Autoajutorare și Coping

Există o serie de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a ajuta la reducerea simptomelor depresiei. Pentru mulți oameni, exercițiile fizice regulate ajută la crearea unor sentimente pozitive și îmbunătățesc starea de spirit.

Un somn de calitate suficient în mod regulat, o dietă sănătoasă și evitarea consumului de alcool pot ajuta la reducerea simptomelor depresive.

Depresia este o boală reală și este nevoie de ajutor în majoritatea cazurilor. Cu un diagnostic și tratament adecvat, marea majoritate a persoanelor cu depresie o vor depăși.

Dacă vă confruntați cu simptome de depresie, un prim pas este să vă consultați medicul de familie sau psihiatru.

Vorbiți despre preocupările dvs. și solicitați o evaluare amănunțită. Acesta este un început pentru a vă adresa nevoilor de sănătate mintală.

Ce este serotonina?

Serotonina are o mare varietate de funcții în corpul uman. Oamenii o numesc uneori substanța chimică fericită, deoarece contribuie la bunăstare și fericire.

Denumirea științifică – Serotonină este 5-hidroxitriptamina (5-HT). Este prezent în principal în creier, intestine și trombocite.

Serotonina este un neurotransmițător, iar unii îl consideră și un hormon. Corpul îl folosește pentru a trimite mesaje între celulele nervoase.

Se pare că joacă un rol în starea de spirit, emoții, apetit și digestie. Ca precursor al melatoninei, ajută la reglarea ciclurilor somn-veghe și a ceasului corporal.

Multe investigații au analizat serotonina și ce face aceasta, dar mai sunt multe de învățat.

În acest articol, analizăm rolul serotoninei în organism, utilizările medicamentelor care afectează serotonina, efectele secundare și simptomele deficienței de serotonine și cum să creștem nivelul serotoninei.

Definiția serotoninei.

Serotonina este un rezultat al triptofanului, o componentă a proteinelor, care se combină cu triptofan hidroxilază, un reactor chimic. Împreună formează 5-HT sau serotonina.

Intestinele și creierul produc serotonină. Este prezent și în trombocitele din sânge și joacă un rol în sistemul nervos central (SNC).

Apărând în întregul organism, pare să influențeze o serie de funcții fizice și psihologice.

Serotonina este prezentă și în animale, plante și ciuperci. Din acest motiv, unii oameni au privit alimentele ca pe o posibilă sursă de serotonină.

Serotonina nu poate traversa bariera hemato-encefalică. Aceasta înseamnă că creierul trebuie să producă orice serotonină pe care trebuie să o utilizeze. Tratamentele pentru depresie și alte probleme de sănătate mintală nu furnizează serotonină în mod direct, ci declanșează reacții care pot crește nivelul de serotonină din creier.

Cu toate acestea, cercetările sugerează că sursele de serotonină din alte zone, cum ar fi sistemul digestiv, pot funcționa independent de serotonina din creier. Acest lucru ar putea avea implicații pentru tratamentul și prevenirea diferitelor afecțiuni fiziologice, cum ar fi degenerarea osoasă.

Funcţia serotoninei.

Ca neurotransmițător, serotonina transmite semnale între celulele nervoase și reglează intensitatea acestora.

Oamenii de știință cred că joacă un rol în starea de spirit și în SNC și afectează funcțiile din întregul corp. Poate avea un impact asupra:

  • metabolismul osos
  • sănătatea cardiovasculară
  • sănătatea ochilor
  • coagularea sângelui
  • tulburări neurologice

Cu toate acestea, relația dintre serotonină și multe funcții ale corpului rămâne neclară.

Serotonina și depresia

Oamenii de știință nu știu exact ce cauzează depresia, dar o teorie este că aceasta provine dintr-un dezechilibru al neurotransmițătorilor din organism.

Medicii prescriu de obicei inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) ca antidepresive. Fluoxetina (Prozac) este un exemplu.

În mod normal, organismul reabsoarbe un neurotransmițător după ce acesta și-a transmis impulsul neuronal. ISRS opresc organismul să reabsorbă serotonina, lăsând să circule niveluri mai mari de serotonină.

Mulți oameni consideră că ISRS ajută la ameliorarea simptomelor, deși legătura dintre depresie și serotonină rămâne neclară.

O problemă pentru cercetători este că, deși pot măsura nivelul serotoninei în sânge, nu pot măsura nivelurile acesteia în creier.

Drept urmare, ei nu știu dacă nivelurile de serotonine din sânge le reflectă pe cele din creier. De asemenea, este imposibil de știut dacă ISRS pot afecta cu adevărat creierul.

Studiile la șoareci au produs dovezi contradictorii. Unii sugerează că creșterea nivelului de serotonină poate ajuta la reducerea stresului și a depresiei, dar alții indică faptul că nivelurile de serotonine nu fac nicio diferență.

În 2015, o sursă de încredere editorială a numit utilizarea SSRI pentru a trata depresia „marketingul unui mit”.

Cu toate acestea, dacă oamenii de știință nu au demonstrat încă teoria serotoninei și a depresiei, ISRS par să ajute mulți oameni.

Alte tulburări

În afară de depresie, medicii pot prescrie medicamente care reglează nivelul serotoninei pentru a trata o serie de alte tulburări, inclusiv:

  • tulburare bipolara.
  • stres post-traumatic
  • tulburare obsesiv-compulsivă.
  • tulburări de panică.
  • migrenă.

Ca și în cazul depresiei, unii oameni de știință au pus la îndoială dacă serotonina este singurul factor care afectează aceste condiții.

ISRS

ISRS cresc nivelul serotoninei, împiedicând organismul să reabsorbă serotonina. Nivelurile de serotonine rămân ridicate în creier și acest lucru poate crește starea de spirit a unei persoane.

ISRS care au aprobarea de la Food and Drug AdmiTrusted Sourcenistration (FDA) – Sursa de încredere pentru tratarea depresiei sunt:

  • citalopram (Celexa)
  • escitalopram (Lexapro)
  • fluoxetina (Prozac)
  • paroxetină (Paxil, Pexeva)
  • sertralină (Zoloft)
  • vilazodonă (Viibryd)

Efectele adverse ale ISRS

ISRS au unele efecte secundare, dar acestea de obicei se ameliorează cu timpul.

Ele includ:

  • greață și vărsături.
  • neliniște și agitație.
  • diaree sau constipație.
  • pierderea în greutate sau a poftei de mâncare.
  • transpirație crescută.
  • ameţeală.
  • vedere încețoșată.
  • somnolență sau insomnie.
  • senzație de tremurătură.
  • gură uscată.
  • durere de cap.
  • apetit sexual scăzut.
  • disfuncție erectilă.
  • gândurile de sinucidere.

În unele cazuri, pot exista și:

  • vânătăi sau sângerări ușor
  • confuzie
  • rigiditate sau tremurare a corpului
  • halucinații
  • dificultate la urinare

Sindromul serotoninergic

Rareori, luarea prea mult dintr-un medicament care crește nivelul serotoninei sau combinarea a două astfel de medicamente poate duce la sindromul serotoninergic. Aceasta este o afecțiune care poate pune viața în pericol, care poate necesita tratament de urgență.

ISRS și sinucidere

O persoană care utilizează ISRS pentru depresie nu va experimenta beneficiile imediat. La început, simptomele se pot agrava înainte de a se îmbunătăți. Oricine are gânduri de sinucidere ar trebui să caute ajutor imediat.

FDA cere tuturor antidepresivelor să aibă o cutie neagră de avertizare cu privire la pericolul de sinucidere în timpul etapelor inițiale ale tratamentului, în special la persoanele cu vârsta sub 25 de ani.

Prevenirea sinuciderii

Dacă cunoașteți pe cineva cu risc imediat de autovătămare, sinucidere sau rănirea unei alte persoane:

Pune întrebarea dură: „Te gândești să te sinucizi?”

Ascultă persoana fără a judeca.

Apelați la 112 sau la numărul local de urgență.

Rămâneți cu persoana respectivă până când sosește ajutorul profesionist.

Încercați să îndepărtați orice arme, medicamente sau alte obiecte potențial dăunătoare.

Dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți aveți gânduri de sinucidere, o linie telefonică de prevenire vă poate ajuta. În timpul unei crize, persoanele cu probleme de auz pot folosi serviciul lor de retransmisie preferat sau pot apela 112.

Simptomele deficitului de serotonină

Potrivit sursei de încredere a Institutului Național pentru Abuzul de Droguri (NIDA), nivelurile scăzute de serotonină pot duce la probleme de memorie și o stare de spirit scăzută.

Acestea sunt simptome ale depresiei, deși oamenii de știință nu au confirmat o legătură între nivelurile scăzute de serotonină și depresie.

NIDA notează că atunci când oamenii folosesc anumite medicamente recreative, cum ar fi MDMA (ecstasy), organismul eliberează cantități mari de serotonină.

Acest lucru poate duce la epuizarea serotoninei și la o dispoziție scăzută, confuzie și alte simptome care durează câteva zile.

Studiile pe animale au sugerat că aceste medicamente pot afecta nervii care conțin serotonină, cu posibile efecte adverse de lungă durată.

Cum să creșteți nivelul serotoninei

Unele remedii naturale pot ajuta la creșterea nivelurilor de serotonină din organism.Acestea includ:

  • practicarea meditației
  • având tratament ușor, deja în uz pentru tulburarea afectivă sezonieră
  • făcând exerciții fizice regulate
  • consumând alimente bogate în triptofani

Nu există suficiente dovezi care să confirme că aceste metode pot crește nivelul serotoninei, dar, cu moderație, este puțin probabil să fie dăunătoare.

Alimentele

Triptofanul este un aminoacid care apare în unele alimente. Unele cercetări au asociat un aport mai mare de triptofan alimentar cu scoruri mai pozitive ale dispoziției, posibil pentru că triptofanul crește nivelul de serotonină.

Alimentele care pot conține triptofan includ:

  • curcan
  • ouă
  • brânză
  • produse din soia
  • somon
  • talbina, un fel de mâncare făcut din orz

Corpul folosește triptofan pentru a crea serotonina. Consumul de alimente care conțin triptofan poate ajuta la susținerea acestui proces, dar nu înseamnă că organismul îl va absorbi și folosi neapărat. În plus, cantitatea de triptofan din alimente poate fi prea mică pentru a face diferența.

Bananele conțin serotonină, dar pot îmbunătăți starea de spirit a unei persoane doar dacă serotonina pe care o conțin va ajunge la creier. Acest lucru nu se întâmplă.

Într-un studiu, un număr de persoane în vârstă și-au îmbunătățit scorurile la testele cognitive după ce au luat suplimente de triptofan timp de 12 săptămâni.

Oamenii ar trebui să discute cu un medic înainte de a utiliza orice suplimente, în cazul în care există riscul de efecte adverse. Suplimentele sunt disponibile online.

Serotonina și axa intestin-creier

Există un interes din ce în ce mai mare în rândul oamenilor de știință pentru ideea că microbiota intestinală ar putea influența sistemul nervos – inclusiv comportamentul, starea de spirit și gândirea – printr-o legătură cunoscută sub numele de axa intestin-creier.

Serotonina ar putea oferi legătura crucială. Acest lucru sugerează că dieta și microbiota intestinală ar putea juca un rol în prevenirea și tratarea afecțiunilor precum anxietatea și depresia.

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma dacă acest lucru este posibil.

Serotonina și ISRS

Serotonina, sau substanța chimică a fericirii, pare să joace un rol în diferite funcții fizice și psihologice.

ISRS sunt medicamente care afectează nivelul serotoninei. Acestea pot ajuta la gestionarea simptomelor depresiei, deși experții încă nu sunt siguri exact cum funcționează.

Oricine se gândește să ia un medicament sau un supliment care afectează nivelul serotoninei ar trebui să-și consulte mai întâi medicul pentru a se asigura că este sigur de utilizat.

Sursa: MedSmart.ro

Suntem un magazin specializat in distributia de echipament  medical de calitate superioara dedicat personalului sanitar.

Categorii

Copyright © 2021 MedSmart & FirmeSrl . All Rights Reserved.

Add to cart